No, you don't...

Ai putea avea dreptate. Ai putea sa te inseli amarnic. Tine minte asta. In special, a doua parte. 

Te imprastii in rosu, albastru, verde, alb, uitand care e culoarea ta. Toate sunt ale tale. Nu te pierzi in ele, te regasesti.

O sa ai o nevasta, un copil sau mai multi. O sa fumezi si o sa bei alcool inainte sa te culci si o sa te trezesti si o sa o faci din nou, pentru ca asta o sa astepti de la tine. O sa te duci la serviciu, o sa iti iei o cafea si o sa vorbesti langa dozatorul de apa despre filmul pe care l-ai vazut cu o seara in urma. Pana atunci, opreste-te putin. Totul e mai mult de-atat.

Ai ganduri din copilarie care te urmaresc. Ai si ganduri care te asteapta acasa, ascunse in pereti, in mirosul cartilor. Asteapta doar sa fie trezite la viata. Gaseste-le!

Iti place la nebunie lumina dintr-un anume moment al zilei. Inchide ochii atunci. Ai sa afli de ce.

Incearca sa nu citesti randul asta. Nu ai sa schimbi lumea, probabil. Dar asta nu inseamna ca nu poti incerca. Chiar de mai multe ori.

Esti nesigur in privinta pasului urmator. Vei merge pe aceeasi carare sau iti vei alege alta? Dar de ce inca stai pe loc?

Asculti vocea din capul tau care iti spune ce sa faci. Deseori, e gresit sa faci asta. Nu asculta vocea. Asculta linistea.

Lucrurile pe care le faci sunt de o mie de ori mai importante decat lucrurile pe care le ai. Intotdeauna.

Conversatia dintre degetele tale si pielea altcuiva. Cea mai importanta discutie pe care o poti avea vreodata.

Esti cantitate neglijabila. Esti important. Esti. Si candva n-ai sa mai fii.

Lumea va fi pregatita pentru tine atunci cand tu vei fi pregatit pentru ea. Ce mai astepti?