Ochiul imi umbla nomad si isi pune cortul in suflete. La-ntamplare, pasii lasa uneori urme de curaj. Cu viata de gat, inot intr-o mare de oameni. Pe saua noptii, calaresc un gand, desprins dintr-o imensa insomnie. Pasesc stramb, de teama sa nu-mi calc slabiciunea. Nu stiu drumul cuvintelor, asa ca deseori ratacesc poezia.
Pastrez tot, cand nu mai vreau nimic. Ascult si tac, cand ar fi mai usor sa zic. Visez, cand ar fi drept sa dorm. Astept, cand tot ce-ar trebui ar fi sa fac.
Probabil ca nu, mai mult ca sigur ca da. Prezentul esti tu, dar nu in lumea mea.
Design by Simon Fletcher. Powered by Tumblr.
© Copyright 2010
